Prima etapa este sa preparam Hustile, daca aveti deja huste treceti peste acesti pasi.

Aici un vas cam de 2 litri, 1 farfurie de tarate(cam 250g) si o felie de paine alba.

Am pus taratele in vas, am adaugat painea faramitata.

Si turnati apa rece peste compozitie - suficient ca sa-o umezeasca si sa fie mai groasa la consistenta.

Se niveleaza bine, aveti grija sa mai fie loc in vasul cu husti, pentru ca va fermenta si se umfla.

I-am pus capac si am lasat asa la temperatura camerei 2 zile, sa fermenteze bine.

Si in 2 zile sunt gata hustile, taratele au fermentat, putem sa ne apucam de umplut borsul.

Etapa a 2-a - este efectiv prepararea borsului.

Deci trebuie sa avem hustile si cam 2 farfurii de tarate - in general se pune 1 volum de huste la 2 volume de tarate. Mai trebuie malai si frunze de visin, eventual si leustean.

Borsul in general se prepara in vase de sticla sau lut. Bunica intotdeauna il facea in cratite emailate - asa cum am facut si eu acum.

In cratita am pus hustile, taratele si faina de malai.

Turnati 4-5 litri de apa fierbinte bine, amestecati, adaugati frunzele de visin si leusteanul.

Se acopera cu capac si se lasa cam 1 zi, amestecand macar de 1-2 ori.

La mine s-a inacrit cam in 15 ore, il lasati atat la cat va place sa fie de acru - gustand periodic din el.

Am trecut borsul limpezit printr-o panza de bumbac mai densa si l-am turnat in sticle/borcane, pe care le-am inchis cu capace si am pus la frigider.

Asa se poate pastra 1-2 saptamani minim, pana incepe sa-si schimbe culoarea.

Taratele care raman dupa scurgerea borsului se numesc la fel Huste - o parte din ele puteti pastra la frigider in borcan, cam 2 luni - si le folositi cand umpleti urmatorul bors. De obicei se imprumuta pe la gospodine, cele care deja un bors umplut dau huste la altii.

Un borcan de 700ml de huste va ajunge pentru a face cantitatea de bors de mai sus.

Fiindca prima tura de bors cu hustele facute in casa, mi s-a parut la gust putin salcie am zis sa mai umplu o data bors.

Am pus 1 borcan de 700ml de huste, 2 borcane de tarate si am repetat procedura de mai sus. In plus am pus ca bunica o sfecla rosie cruda taiata rondele, pentru a face borsul roz la culoare.

Daca prima tura de bors a fost foarte buna, a 2-a mi-a iesit perfecta, perfecta.

Borsul mi s-a parut mai estetic asa roz, si gustul minunat, acru si aromat.

Sa stiti ca rozul acesta se decoloreaza in ciorba, si nu afecteaza culoarea mancarii.

Aici borsul simplu vs borsul roz - nici o diferenta la gust, decat la culoare.

Si un pont de la alte gospodine:

- daca puneti borsul in sticle de plastic, apoi folositi o cantitate de acolo si sticla ramane nu chiar plina...

 - apasati mijlocul sticlei pana iese aerul si borsul ajunge la gura

- infiletati repede capacul si puneti sticla inapoi la frigider, asa borsul nu se va oxida repede si se pastreaza mai mult timp.

Aici am pus hustele in borcane la frigider pentru alt bors si eventuale cereri de huste de la vecine/cunostinte sau cantitate de bors mai mare.

Si asa aveti un bors de casa perfect, poate pare complicat ca sunt multi pasi, dar nu este, doar am incercat sa detaliez reteta pentru rezultate sigure.

Borsul drege perfet orice ciorba si chiar baut asa simplu are multe proprietati benefice, fiind un remediu natural si o sursa a complexului de vitamine din grupa B.

Pofta Buna!